Sunt circa 150.000 de angajați din afara UE care lucrează în România, potrivit autorităților. Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar prezența lor este concentrată în sectoarele unde piața locală a muncii nu mai reușește să furnizeze suficient personal: producție (29.141 angajați), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și suport (12.189).
Este o schimbare structurală. România nu mai este doar o țară care exportă forță de muncă, ci și una care importă muncitori pentru a susține creșterea economică.
Ei trimit peste 1,5 miliarde de euro familiilor rămase în țările lor, arată Eurostat.
4,89 miliarde euro au intrat în țară sub formă de remitențe în 2024, iar 1,52 miliarde euro au ieșit din România, trimiși de muncitorii străini.
Cu alte cuvinte, România încă primește mai mulți bani decât trimite. Dar diferența se reduce pe măsură ce economia devine dependentă de forță de muncă importată.
Privind la alte țări din regiune, tabloul este interesant:
Spania: 3,29 mld. euro intrări, dar 11,78 mld. euro ieșiri
Italia: 2,32 mld. euro intrări, 9,09 mld. euro ieșiri
Economiile dezvoltate trimit mult mai mult capital către exterior prin muncitorii străini decât primesc.
Întrebarea strategică pentru următorul deceniu nu mai este doar „câți români pleacă?”, ci: poate România să crească suficient de rapid încât să transforme migrația dintr-o vulnerabilitate într-un avantaj economic?
Sursa: HotNews
